Djente di Konènchi

Mesun kos ku roedor (hul.: knaagdieren), konènchi no tin ‘djente di wowo ’ (hul.: hoektanden), pero nan djente di dilanti (hul.: snijtanden) ta hopi desaroyá. E djentenan aki no tin karòt. Esaki ta nifiká ku e djente lo keda krese henter su bida largu. Un sèt di djente di konènchi ta konsistí di 4 djente di dilanti, 20 ‘kiezen’ i 2 “stifttanden”. “Stifttanden” ta 2 djente chikitu ku ta patras di e djente dilanti, parti ariba di e kakunbèin. Tur konènchi tin ‘stifttanden’. Esei ta nifiká ku e konènchi no ta pertenesé den e grupo di roedor, pasobra roedor no tin e “stifttanden”.

E djente di dilanti ta krese entre 2 pa 2,4 mm pa siman. Normalmente, e djente di dilanti parti ariba, ta dilanti di e djente dilanti parti abou. I e djente dilanti parti abou ta mishi ku e “stifttanden”. Asina’ki e djentenan ta keda veila riba otro. Esaki ta evitá ku e djentenan ta sigui krese bai.

Komplikashon ku djente.
Ora e kresementu i e veilamentu di djente no ta den balanse, e konènchi su djentenan lo sigui krese manera djente di un olefante. Esaki por trese problema ku komementu. Un veterinario so por veila e djente bèk.

Un otro motibu ta nutrishon desbalansá. E metabolismo di un konènchi pa loke ta trata kalsio no ta optimal. Si un konènchi haña menos kalsio den su kuminda diario, esaki ta nifiká ku lo tin menos kalsio den su sanger. Esaki ta pone ku e kurpa lo trata di saka e kalsio for di e wesu di e kurpa, entre otro su kankunbèin. Konsekuensia di esaki ta ku e djentenan lo bira hopi lòs.